Ultimele articole din Cultural

Ioana Bot, sau puținismul la pândă și în ...

Atingându-mă în trecere de numele D-nei Ioana Bot în legătură cu reacţia dumisale la facsimilarea manuscriselor eminesciene, îmi revăd, din scrupule de ateliar, fişele pe care mi le-a prilejuit – şi revin asupra clasificării în care am încadrat-o (desigur, provizoriu). „Puţiniştii” sunt, pentru mine, cei care excelează cu câte puţin din toate; le-am dat numele de la cărţile lui Al. Graur, puţine, subţiri, aducând în domeniul limbii informaţii de peste tot ...

Mătănii în balcon

Una dintre cele mai interesante interpretări ale sintagmei „deus otiosus” o găsesc într-o carte a poetului filosof George Popa. Rezumând, pentru necesităţi de spaţiu şi de demonstraţie, dânsul spune ca Dumnezeu a dat omului cuvântul - după care s-a retras din lume. „Bobârnacul iniţial” a dus la scrierea istoriei care încă se desfăşoară în cosmos. Asta permite o discuţie despre relaţia dintre cuvânt şi idee, mereu fertilă. Mă gândesc, de pildă, la ideile ...

Bietul Marino! (III)

Am primit câteva îndemnuri să-mi explic brutalitatea titlului. Mă grăbesc să afirm că nu e vorba de nici un fel de brutalitate, ci doar de încercarea de a urmări traseul a două destine exemplare: unul implicit, cel al lui G. Călinescu, autorul romanului cu tentă autobiografică Bietul Ioanide, şi al lui Adrian Marino, din Viaţa unui om singur, amândoi victime ale istoriei, deşi pe coordonate diferite şi cu alterări de personalitate esenţial diferite. M-am referit la ceea ...

Conversație cu Ultimul European

Ce este cu adevărat Europa? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să arătăm anume temelia care a determinat ca Europa să se dezvolte, să fie superioară, să se impună şi în final să fie. Temelia Europei constă în sinteza dintre civilizaţia Greco-Romană şi Creştinism. În acest sens, cultura greacă a conceput Cosmosul, care exprimă superioritatea şi ierarhia  ordinii preexistente a naturii, pe care societatea şi omul trebuie să o imite. Ideile Cosmosului ...

Zeus și vacile lui iubite

În Stilistica limbii române, 1944, una dintre cele mai interesante cărţi ale lui Iorgu Iordan şi una dintre cărţile de înţelepciune ale culturii noastre, sunt discutate pe larg fapte de limbă ce implică participarea afectivă a vorbitorilor. Iorgu Iordan găseşte şi vocale lungi la Creangă (pe care, de altfel, îl va edita, dar mult după război, într-o ediţie critică ce a devenit, astăzi, de referinţă), şi cuvinte transcrise silabic de Caragiale, şi multe, foarte multe ...

About

Customize this section to tell your visitors a little bit about your publication, writers, content, or something else entirely. Totally up to you.

Articole recente

Arhivă