Articole de IlieBadescu

Cum tâlcuim cifra „7 miliarde”? (I)

Media românească ne comunică două informaţii cu un mare potenţial de nelinişte. Prima informaţie: românii au scăzut de la circa 23 de milioane, câţi erau acum 20 de ani, la circa 19 milioane şi peste, câţi a numărat ultimul recensământ. O scădere de aproape 3 milioane, adică o scădere de 13% în 20 de ani. Comentariul şi studiile celui mai însemnat demograf al României, profesorul Vasile Gheţău, vine să accentueze angoasa ...

„Mulţimile mâniei”

„Spune-mi pe cine preţuieşte un popor ca să-ţi spun de ce anume se teme el”. Am citat din memorie un gând al lui Motru, un gând profund devenit o idee de mare notorietate, ideea referitoare la distincţia dintre oamenii însemnaţi ai unui popor şi oamenii populari ai unei perioade. Un om popular (reprezentativ) este o creaţie plebiscitară, e ales de mulţimi ori de publicuri cu alegeri mediocre, adică cele care nu se deosebesc între ele prin vreo ...

Blestemul unui neam: tinerii cu „inimi ...

„Iar noi locului ne ținem, // cum am fost așa rămânem.” (M. Eminescu). Un neam se ține de locul lui ca să poată dăinui. Pentru că locul lui de pe pământ are un corespondent al său în cer. Neamul își propagă ființa în timp și peste timp prin generațiile sale succesive. Care pot obosi, se pot risipi, pot asculta glasurile sireneleor de pe marea întindere a veacului și pot expune ființa neamului la teribile rătăciri. Mulți ...

Înapoi la Spiru Haret!

Spiru Haret este iniţiatorul şi strategul doctrinei Statului de cultură la Dunărea de Jos. Ideea şi imperativul unui asemenea tip de stat îi aparţin lui Mihai Eminescu şi atmosferei de gândire a junimiştilor. Teoria lui Titu Maiorescu a formelor fără fond influenţase climatul spiritual din Principate şi toţi erau de acord că simplul împrumut de forme şi idei occidentale nu se poate constitui într-un factor de dezvoltare. Socialiştii lui Gherea credeau ...

Marginalii la un Tratat de patologie politică

Statul român invitat în sala de aşteptare. Un primar de la Miercurea Ciuc ne spune că în oraşul „său” limba oficială este maghiara. Statul român comunicase tuturor „cetăţenilor” din toată România că în spaţiul public (instituţii şi servicii publice) limba oficială este româna, tot el precizând că nu se amestecă sub nicio formă în decizia oamenilor cu privire la limba pe care o vorbesc acasă, ...

About

Customize this section to tell your visitors a little bit about your publication, writers, content, or something else entirely. Totally up to you.

Articole recente

Arhivă