Articole de Nicolae Georgescu

Cărțile Estului

1 august 2016 05:59

”Unele dintre eseurile Luciei Postelnicu Pop le-am citit cu mare interes în revista on line Estica. Dar, după lectura întregului volum, am avut revelația că mă aflu în fața unui veritabil eveniment editorial. Alegerea scriitorilor e dictată, în primul rând, de semnificația morală și ideologică a operelor lor, de protestul antitotalitar și, nu mai puțin, de valoarea estetică a acestora. Pe de altă parte, e de observat efortul Luciei Postelnicu Pop de a încerca să cuprindă ...

Ioana Bot, sau puținismul la pândă și în ...

15 iunie 2016 03:10

Atingându-mă în trecere de numele D-nei Ioana Bot în legătură cu reacţia dumisale la facsimilarea manuscriselor eminesciene, îmi revăd, din scrupule de ateliar, fişele pe care mi le-a prilejuit – şi revin asupra clasificării în care am încadrat-o (desigur, provizoriu). „Puţiniştii” sunt, pentru mine, cei care excelează cu câte puţin din toate; le-am dat numele de la cărţile lui Al. Graur, puţine, subţiri, aducând în domeniul limbii informaţii de peste tot ...

Mătănii în balcon

19 mai 2016 03:18

Una dintre cele mai interesante interpretări ale sintagmei „deus otiosus” o găsesc într-o carte a poetului filosof George Popa. Rezumând, pentru necesităţi de spaţiu şi de demonstraţie, dânsul spune ca Dumnezeu a dat omului cuvântul - după care s-a retras din lume. „Bobârnacul iniţial” a dus la scrierea istoriei care încă se desfăşoară în cosmos. Asta permite o discuţie despre relaţia dintre cuvânt şi idee, mereu fertilă. Mă gândesc, de pildă, la ideile ...

Zeus și vacile lui iubite

6 mai 2016 12:31

În Stilistica limbii române, 1944, una dintre cele mai interesante cărţi ale lui Iorgu Iordan şi una dintre cărţile de înţelepciune ale culturii noastre, sunt discutate pe larg fapte de limbă ce implică participarea afectivă a vorbitorilor. Iorgu Iordan găseşte şi vocale lungi la Creangă (pe care, de altfel, îl va edita, dar mult după război, într-o ediţie critică ce a devenit, astăzi, de referinţă), şi cuvinte transcrise silabic de Caragiale, şi multe, foarte multe ...

Amintiri din vremea scrisului liber

15 aprilie 2016 05:39

În proză, şi mai ales în teatru, accentele rostirii sunt marcate grafic de către autorii noștri clasici. Caragiale, în ediţiile sale (adică: în publicarea de către el însuşi a textului), are astfel: Mmitocane!, Ppastramagiule! (Zeiţa, în O noapte furtunoasă), Auzi, mmizerabilul! Să ’ndrăznească să-mi ţie drumul! Personajul este furios (sau mimează), pronunţă consoanele duble la îneceputul cuvântului exact cum se întâmplă în vorbirea obişnuită. Să’ ...

About

Customize this section to tell your visitors a little bit about your publication, writers, content, or something else entirely. Totally up to you.

Articole recente

Arhivă

Social

  1. GitHub
  2. Twitter
  3. Facebook