Suveranismul american, o creație a Chinei?

Doctrinele politice anglo-saxone se confruntă pentru prima dată după mai bine de două secole cu provocarea majoră a Asiei. „Noi, europenii, suntem mai buni în materie de știință decât chinezii, dar chinezii ne depășesc în materie de organizare socială”, spunea în mare Leibniz, cel care susținea vizionar în secolul XVIII că Rusia e o punte între Europa și China. Ei bine, organizarea socială chineză a ajuns atât de departe, încât aproape că nu mai contează nivelul ...

Citește tot articolul

Social

Avortul, cea mai mare ...

15 iunie

Maternitatea – marea putere a feminității arhaice Istoric, legătura dintre sexualitate și fertilitate a fost ...

Află mai multe
Cultural

CĂRŢILE ESTULUI ...

4 octombrie

Dacă facem abstracţie de cele trei volume de proză scurtă din perioada sa onirică, apărute în România ...

Află mai multe

Ultimele articole de pe estica

Motorizarea tracțiunii în armata română între 1948 și 1957

La 15 noiembrie 1947, față de necesarul de 2920 de mașini pentru tracțiune, existau în stare de funcționare în unitățile armatei doar 202 astfel de autovehicule aflate, la rândul lor, la limita uzurii.[1] Deși atât în cursul anilor 1945 și 1946, după revenirea armatei în garnizoanele de pace, cât și în anii următori proclamării republicii populare, atelierele armatei și întreprinderile din economia națională au dus o activitate neîntreruptă de reparare a tehnicii ...

Revoluția bolșevică și Revoluția Mondială

Care sunt originile spirituale, intelectuale și ideologice ale Revoluției din Octombrie? O întrebare care ar necesita cel puțin un tratat. Există suficiente explicații plauzibile, multe dintre ele complementare, care se învârt în jurului unui adânc și incontestabil clivaj care s-a produs în societatea rusă, între o elită occidentalizată, pe de o parte, și o Biserică și un popor, încă pravoslavnici. Această schismă în interiorul comunității apare invariabil în ...

CĂRŢILE ESTULUI Geniul diaristic al unui scriitor ratat

Cred că modalitatea cea mai potrivită de a ne referi la romanul Solenoid (2015) al  lui Mircea Cărtărescu (poet, prozator, critic și istoric literar, născut în 1956 la București), un volum de dimensiunea Bibliei, ar fi jurnalul de lectură. Dacă, la sfârșit, se vor impune și unele judecăți/propoziții despre valoarea și locul romanului în opera scriitorului sau în literatura română actuală, poate chiar în cea a lumii, cu atât mai bine. Până atunci, să procedăm ...

Istoria alternativă a Revoluției din Octombrie

Care sunt originile spirituale, intelectuale și ideologice ale Revoluției din Octombrie? Lucien Cerise: Aș vrea să vă propun o istorie alternativă și revizuită a Revoluției din Octombrie. Îmi asum aceste două adjective, deoarece uneori trebuie să știm cum să facem experimente de gândire, să ne asumăm niște riscuri și să avansăm anumite ipoteze până la capătul logicii lor. Nu afirm nimic sută la sută, ci doar emit niște piste coerente, niște judecăți, după ...

Știință fără înțelepciune (IV)

Atunci când considerăm vechile cosmogonii ad literam, și nu într-un sens simbolic, ele par efectiv naive, ingenui; în schimb, teoriile moderne asupra originii lumii sunt de-a dreptul absurde, nu din cauza reprezentării lor matematice, ci datorită inconștienței cu care autorii lor se consideră martori imparțiali și detașați ai devenirii cosmice, chiar dacă ei admit, expres sau tacit, că spiritul uman însuși nu este decât un produs al acestei deveniri. Dacă lucrul acesta este ...

Ştiinţă fără înţelepciune (III)

La prima vedere, această teorie are ceva seducător, căci pare plauzibil, într-adevăr, ca lumina să fie aceea care să „măsoare”, prin propria sa mișcare, spațiul și timpul. Este exact, într-adevăr, că lumina spirituală „măsoară” cosmosul și îi „desfășoară” astfel toate posibilitățile. Dar aici nu este vorba despre ordinea fizică a lumii, singura pe care teoria lui Einstein o ia în considerație. De unde rezultă întrebarea simplă: cum se face că o ...

Ştiinţă fără înţelepciune (II)

Orice adevărată cunoaștere cosmologică se bazează pe aspectele calitative ale lucrurilor, adică pe „forme”, în măsura în care acestea sunt semne ale esenței. De aceea cosmologia este în același timp imediată și speculativă, căci ea sesizează proprietățile lucrurilor dintr-odată, fără ocolișuri și fără a emite îndoieli, dar separându-le de circumstanțele particulare ale mediului lor înconjurător, pentru a le considera în realitatea lor universală, care se ...

About

Customize this section to tell your visitors a little bit about your publication, writers, content, or something else entirely. Totally up to you.

Articole recente

Arhivă